Ce mai amintește de vechiul Constantinopol și de anticul Bizanț, azi, în modernul Istanbul? de farmecul măreției de altă dată?

“Dacă lumea ar fi un singur stat, capitala lui ar fi Istanbul!” spunea Napoleon Bonaparte, fascinat.

Cel mai mare oraș din Turcia și unul din primele 15 din lume, Istanbul a fost capitala Imperiului Roman, Bizantin și Otoman.  În vechile texte românești, orașul era numit Țarigrad, Stanbul, Stambul, Înalta Poartă sau Poarta. 

Timp de o mie de ani Constantinopol a fost stindardul civilizației și culturii europene medievale, păstrător ale tezaurului de cultură, artă și civilizație antică. Constantinopolul și Imperiul Bizantin sunt considerate a fi un leagăn major de civilizație europeană și mondială, aici întâlnindu-se civilizația greco-romană cu civilizațiile Orientului Apropiat și Mijlociu, astfel luând naștere civilizația bizantină.

Istanbul are cartiere pe extrema sud-estică a Europei, despărțite de cele asiatice prin Marea Marmara și Strâmtoarea Bosfor. Pe partea europeană, golful Cornul de Aur desparte cartierele europene în două sectoare: vechiul Constantinopol, la sud, și Orașul Nou la nord. Strâmtoarea Bosfor este o ruptură telurică a scoarței terestre dintre Europa și Asia, care permite comunicația dintre apele Marea Mediterană, prin Marea Egee și Marea Marmara, cu Marea Neagră.

Marea Marmara este o mare internă a Turciei, situată între sud-estul Europei și Asia Mică, constituind o legătură între Marea Neagră și Marea Mediterană prin Marea Egee.

Partea europeană se află situată în regiunea istorică Tracia, iar cea asiatică în Anatolia. Atena, Roma și Constantinopol au fost marile capitale ale Europei.

Strâmtoarea Bosfor este situată în nord-vestul Turciei și separă Tracia de Anatolia. Este cea mai îngustă strâmtoare din lume, care leagă Marea Neagră de Marea Marmara. Marea Marmara se conectează cu Marea Mediterană și Marea Egee prin strâmtoarea Dardanele. Cele două strâmtori turcești ocupă porțiunea de vest a Eurasiei și formează granița dintre Asia și Europa.

Istanbul se află pe strâmtoarea Bosfor, fiind singurul megalopolis din lume (cu o populație de peste 18,8 miloane) așezat pe două continente: Europa și Asia. Cornul de Aur, golful care împarte Istanbul în două părți, formează o peninsulă, împreună cu Marea Marmara. Aici au fost întâi coloniștii greci, Bizanțul, iar Imperiul Bizantin aici avea sediul naval. La intrarea în Corn, un lanț mare tras între vechiul Constantinopol și fortăreața Galata prevenea intrarea vaselor nedorite.

Locuit încă din anul 3000 î.Hr., locul a devenit oraș în secolul al VII-lea î.Hr., după venirea coloniștilor greci conduși de Byzas, care a și dat numele întâi de Byzantium sau Bizanț. Prin anii 300, Noua Romă – cum era supranumit, a ajuns parte a Imperiului Roman, condus de Constantin cel Mare, care în 330 l-a făcut capitală a Imperiului, cu numele de Constantinopol.

În anul 400, după moartea împăratului Teodosie I, regăsim Constantinopolul ca fiind capitala Imperiului Bizantin, devenit acum un oraș tipic grecesc, centru de cultură între două continente.

Revolta Nika din rândul populației a distrus acest oraș în anul 532, ulterior fiind reconstruite monumente precum Hagia Sophia, Constantinopolul devenind acum centrul Bisericii Ortodoxe Grecești, apoi centrul Imperiului Catolic Latin.

A fost în nenumărate rânduri atacat de cuceritori din Orientul Mijlociu, dar decăderea sa a început datorită luptei dintre Imperiul Catolic Latin și Imperiul Bizantin Ortodox Grec, ducând la falimentul orașului.

A fost redat Imperiului Bizantin în anul 1261 când Imperiul de la Niceea l-a recucerit, apoi a fost cucerit de otomani în anul 1453, Căderea Constantinopolului făcându-se sub conducerea lui Mehmed al II-lea, când ultimul împărat bizantin, Constantin al XI-lea, a murit în timp ce își apăra orașul. Numele lui a fost schimbat în 1930 în Istanbul, devenind capitala Imperiului Otoman. Sultanul Mehmed al II-lea este cel care a construit Marele Bazar, una dintre cele mai mari piețe acoperite din lume, a adus acolo rezidenți catolici, greci, ortodocși, musulmani, creștini și evrei, a construit moschei, monumente, școli, spitale.

Suleiman Magnificul a făcut din oraș un important centru cultural și comercial, Imperiul Otoman conducând până la învingerea lui de către Aliați în Primul Război Mondial.

După Războiul de Independență al Turciei, Istanbul era doar un oraș din Republica Turcia, investițiile făcându-se în Ankara, noua capitală a țării. Din 1970 Istanbul a devenit o mare metropolă, cu bulevarde noi, pentru care au fost demolate multe clădiri istorice.

Obiective de vizitat:

Hagia Sofia sau „Sfânta Înțelepciune”, cunoscută oficial ca Marea Moschee „Ayasofya”, la origine o biserică construită din ordinul împăratului Iustinian I (527-565) și care a servit drept catedrală a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol până în 1453 când a fost transformată în moschee, apoi muzeu inclus pe lista monumentelor patrimoniului mondial UNESCO, și acum din nou moschee.

Zidurile Constantinopolului, construite inițial de către împăratul Constantin cel Mare și care au cedat la 29 mai 1453 – Căderea Constantinopolului, după un asediu al forțelor otomane care a durat șase săptămâni, zidurile constantiniene și teodosiene fiind deteriorate de-a lungul timpului nu doar de războaie, ci și de cutremure și inundații.
Hipodromul
Basilica Cisternă
Apeductul lui Valens
Turnul Galatei

Cea mai veche hartă a Constantinopolului care a supraviețuit, a lui Cristoforo Buondelmonti⁠(d), din 1422. Fortificațiile din Constantinopol și din Galata, pe malul nordic al Cornului de Aur, sunt prezentate în mod vizibil. Este reprezentat și șanțul de apă din fața zidurilor teodosiene de la capătul vestic al orașului, precum și Turnul Fecioarei din mijlocul Bosforului.

PROGRAM

1. Sâmbătă 27.04.2024

Plecare ora 21 din București.

2. Duminică 28.04.2024
Sosire în Istanbul

• Magazinul de dulciuri Ali Baba
• Check-in la ILKBAL DELUX HOTEL
• Plimbare pe țărmul Mării Marmara, printre zidurile vechii cetăți, pescari și iahturi, apoi descoperirea centrului vechi, cu farmecul bizantin, moschei cu falnice minarete și bazare pestrițe, turiști de toate națiile și toate magazinele deschise până la miezul nopții.

3. Luni 29.04.2024
Mic dejun la hotel, la etajul 8, local înconjurat de geamuri cu panorame asupra mării și întregului oraș.

• Am pornit într-un tur pietonal cu o ghidă maratonistă. Tot drumul am alergat după ea, n-am avut timp să vedem nimic nici la stânga nici la dreapta și, în final, am pierdut și grupul, și am luat-o pe cont propriu…
• Așa am descoperit Moscheea Albastră, Hagia Sophia, Obeliscul lui Teodosie Dikilitaş adus de la Luxor, Egipt.
• Apoi am trecut Podul peste Cornul de Aur și am ajuns la Turnul Galata, închis pentru renovare, dar înconjurat de multe străduțe pitorești, pline de magazine de suveniruri.
• La întoarcere am descoperit Bazarul Egiptean, în principal cu mirodenii și condimente, dar și tricouri cu specific local – Istanbul, ca toată Turcia, fiind plin de Adidas, Nike și alte mărci fake.
• Spre seară am ajuns la Grand Bazar, într-adevăr imens, cu străzi și alei pe care te rătăcești ușor, iar marfa – de la aur, argint și diamante, până la rahat și toate minunile, bani să ai!
• De la ora 18-21 am luat un vas de croazieră – o oră pe Cornul de Aur și două ore pe Bosfor, ocazie cu care am văzut pe cele două țărmuri – european și asiatic – toate obiectivele de o  frumusețe rară: palate, vechi cetăți, moschei pe apă, turnuri și podurile de pe Bosfor luminate strălucitor.

4. Marți 30.04.2024
Mic dejun la hotel, cu o panoramă de vis.

• De la aceeași firmă – Sea&Land, am luat o croazieră care a durat toată ziua. Am plecat dimineața la ora 8 de la hotel și am trecut podul pe țărmul asiatic.
• Am urcat pe dealul Camlica, pentru o frumoasă panoramă asupra orașului și a mării.
• Am vizitat Mosheea Camlica cea mai mare din Turcia, cu o capacitate de 63,000 de persoane, unde ne-a impresionat în mod special covorul incredibil de odihnitor.
• La întoarcere am vizitat Palatul Beylerbeyi, o reședință imperială otomană de vară, bijuteria regală a țărmului anatolian, o combinație de stiluri orientale și occidentale.
• Am luat prânzul pe țărmul european, o mare varietate de mâncăruri specifice.
• Am vizitat Moscheea Eyup, unde se spune că a fost îngropat Ebu Eyüp el-Ansari, purtător de stindard și tovarăș al profetului islamic Muhammad.
• Am urcat pentru o panoramă superbă pe Dealul Pierre Loti, ce poartă numele faimosului ofițer și romancier francez (Le Mariage de Loti, Le Roman d’un spahi, Fleurs d’ennui, etc.) și am coborât cu telecabina.
• Ziua s-a terminat cu o altă croazieră pe Bosfor, în timp ce luminile se aprindeau colorate pe poduri și minarete.
• De fapt, desigur că drumul de întoarcere a trecut tot pe la marile moschei și bazare, ca pentru ultima seară la Istanbul.

         

Palatul Beylerbeyi

   

5. Miercuri 01.05.2024
Mic dejun la hotel și eliberarea camerelor.

• Am făcut o ultimă plimbare spre centru vechi, pentru ultimele cumpărături.
• Pe drum treceau șiruri mari de oameni care se îndreptau spre Piața Taksim pentru proteste de 1 Mai, datorită inflației de 80% care este acum în Turcia.
• La ora 14 am luat autocarul dintr-o locație mai îndepărtată, deoarece străzile erau închise din cauza demonstrației. La vamă am stat 5 ore, ceea ce nu ne-a deranjat prea tare, că oricum stăteam câteva ore noaptea în București până la trenul de la ora 6, așa am stat în vamă…

Ne-a plăcut Istanbul?

Desigur, e un oraș care nu poate să nu-ți placă. Mai amintește de vechiul Constantinopol și de anticul Bizanț, are și un cartier de blocuri moderne și foarte frumoase, pe care însă nu am avut timp să-l vizităm, și da, întregul Istanbul e un mare bazar în care găsești tot ce vrei și ce nu vrei, chiar dacă aurul s-a scumpit și la ei datorită inflației. Dar bijuteriile cu piatră Sultan ne vor rămâne în amintire, ca și minaretele semețe sau minunatul Bosfor.

***

Istanbul, 27.04.2024 – 02.05.2024, cu Panda Tour = 154 euro/pers.

Plecarea: 27.04.2024 ora 8 Chișinău, ora 21 București

Ajungem în 28.04.2024 ora 9 la Istanbul.